Ca Pilat din Pont. Instanta suprema s-a spalat pe maini de recursul lui Kovesi pe Legea 102008/06/11Magistratii Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie au admis, luni seara, recursul in interesul legii promovat de procurorul general, Laura Codruta Kovesi, pentru a stabili o practica unitara in materia restituirii proprietatilor confiscate abuziv de comunisti. Desi s-au chinuit opt luni sa dea o decizie pentru a lamuri neintelegerile juridice si procedurale, magistratii instantei supreme au luat o hotarare echivoca, fara sa transeze problema.
Magistratii instantei supreme i-au dat castig de cauza procurorului general, dar cu mici amendamente, care le permite instantelor inferioare sa aprecieze singure modul de solutionare a cauzelor. Cu alte cuvinte, Inalta Curte nu a rezolvat mai deloc „litigiul". „A fost admis recursul într-o forma combinata, deoarece doamna Kovesi nu a propus o solutie unitara, ci a dat mai multe variante. Noi am luat decizia în baza unui principiu de drept, care statueaza faptul ca intre legea speciala si legea generala are prioritate legea speciala. Cu alte cuvinte, intre Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Legea 10, are prioritate Conventia Europeana intr-o actiune de revendicare", a declarat Nicolae Popa, presedintele ICCJ, marti, pentu NewsIn.
Un recurs vechi de opt luni Procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a promovat recursul in interesul legii pe 4 octombrie. Ea a considerat ca este legal si firesc sa se judece actiunile in revendicare pe baza prevederilor Legii 10 din 2001, si nu pe cele ale Codului civil. Asta in conditiile in care, dupa intrarea in vigoare a actului normativ amintit, nu toate instantele au judecat la fel: unele au solutionat actiunile respectand procedura stabilita de Legea 10, altele au tinut cont de dreptul comun, chiar daca actiunile au fost introduse dupa aparitia legii. Redam in continuare fragmente din argumentele procurorului general care au stat la baza promovarii acestui recurs in interesul legii, cu precizarea ca intertitlurile apartin redactiei. Documentul poate fi citit integral pe site-ul ziarului „Gardianul".
Moduri de judecare diferite „In practica judiciara s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la admisibilitatea actiunii intemeiata pe dispozitiile dreptului comun, avand ca obiect revendicarea imobilelor preluate in mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, actiuni formulate dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001. Astfel, unele instante de judecata au considerat ca, de la intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001, respectiv de la data de 14.02.2001, restituirea imobilelor preluate in proprietatea statului in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, prevazute de art.2 alin.1 din acest act normativ se realizeaza numai prin procedura speciala, stabilita de aceasta lege si, in consecinta, actiunea in revendicare de drept comun este inadmisibila. In acest sens, s-a retinut ca Legea nr.10/2001 are aplicare imediata, fiind o lege speciala si derogatorie de la dreptul comun (...) Alte instante, dimpotriva, au opinat ca actiunea in revendicare intemeiata pe dispozitiile dreptului comun, formulata dupa intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001, este admisibila (...) Instantele care au procedat in aceasta modalitate au considerat ca efectele deposedarii unui proprietar de bunul ce constituie obiectul dreptului sau de proprietate, constau in pierderea doar a unuia dintre atributele acestui drept, cu consecinta pastrarii calitatii de proprietar, avuta la data preluarii, efect consacrat expres si prin dispozitiile art.2 alin.2 din Legea nr.10/2001. Acest text care reproduce, in cuprinsul legii speciale, dispozitiile din dreptul comun, continute de art.480 din Codul civil, da vocatia titularului dreptului de proprietate, de a recurge la toate mijloacele legale, administrative sau judiciare, pentru a obtine recunoasterea acestui drept intr-o maniera pe care o considera adecvata finalitatii urmarite (...) De altfel, Legea nr.10/2001, ca lege speciala, nu interzice a se face uz de mijloacele dreptului comun, iar actiunea în revendicare formulata potrivit dispozitiilor art.480 Cod civil este mijlocul procedural cel mai eficient (...) Faptul ca potentialul beneficiar al Legii nr.10/2001, prin nerespectarea exigentelor procedurale ale acestui act normativ, pierde vocatia de a beneficia de masurile reparatorii reglementate in cuprinsul sau, nu poate constitui un fine de neprimire al actiunii in revendicare, intemeiata pe dispozitiile dreptului comun. Apreciez primul punct de vedere ca fiind in litera si spiritul legii.
Avocat Gheorghe Piperea: Decizia instantei da o mare lovitura speculatorilor imobiliari „Practic, prin forma adoptata de Inalta Curte sunt consfintite efectele Legii 112/1995, care apara drepturile chiriasilor. Altfel spus, sunt legitimate (inca o data) vanzarile imobilelor catre acestia, contractele respective nemaiputand fi puse in discutie. Pe de alta parte, nu vor mai putea fi promovate actiuni de revendicare de catre cei care nu au respectat procedura prealabila a notificarii, sau de cei care au indeplinit aceasta formalitate dar care au primit un raspuns nefavorabil. Cred ca avem de-a face cu unul dintre putinele demersuri bune promovate de catre Ministerul Public, cel putin dintr-un punct de vedere: decizia instantei da o mare lovitura speculatorilor imobiliari, care cumparau drepturile litigioase ale fostilor proprietari, pentru a le valorifica ulterior pe cai mai mult sau mai putin ortodoxe, dar cu profituri uriase. De altfel, cazurile parcurilor Bordei si Tineretului sunt destul de graitoare in acest sens".
Avocat Gheorghita Mateut: Nu poti respecta un drept incalcand un altul „Decizia in discutie este fireasca sub cel putin doua aspecte: da prioritate dreptului comunitar si legii speciale. Foarte important este faptul ca impune respectarea dreptului de proprietate tinand cont de doua principii importante, acela al egalitatii in drepturi si cel al procesului echitabil, in contextul in care nu se poate proceda la recunoasterea si respectarea unui drept al unei persoane prin incalcarea drepturilor legitime ale alteia".
Adrian Vasiliu, avocatul Casei Regale: In loc sa rezolve o contradictie, adauga una noua, marind confuzia „Inalta Curte nu a reusit altceva decat sa adauge o complicatie in plus alaturi de cele deja existente in aceasta materie. In loc sa rezolve o contradictie, adauga una noua, marind confuzia. Aceasta pentru ca oricare dintre cele doua prioritati invocate (cea a legii speciale sau, dupa caz, a dreptului comunitar), isi pot gasi fiecare, in anumite situatii, aplicabilitate legitima. Oricum, teoretic, judecatorii aveau aceasta prioritate. Singurul mesaj consistent al acestei decizii ar fi acela al confirmarii vanzarilor facute catre chiriasi in baza Legii 112, dar, la o privire mai atenta se poate constata ca nici acestea sunt contestabile. Prin urmare, clarificarea atat de necesara nu a fost adusa, magistratii instantei supreme dand o decizie de tip Pilat din Pont: s-au spalat pe maini".
Asociatia Proprietarilor Deposedati Abuziv de Stat Masurile reparatorii vor fi suportate de contribuabili „Cazuri grave de nerespectare a legii prin înstrainarea de imobile nationalizate nu vor mai putea fi aduse în fata instantelor judecatoresti spre a se constata, cum e si firesc, nulitatea absoluta a acelor acte de înstrainare. Drepturile si interesele fostului proprietar sunt grav periclitate prin imposibilitatea de a mai solicita restituirea în natura a imobilelor care au fost preluate abuziv de stat - cu sau fara titlu valabil - si care ulterior, dupa caderea regimului care le-a preluat abuziv (dar nu le-a instrainat), au fost instrainate prin acte nule absolut pentru cauza ilicita, imorala sau prin fraudarea legii, dupa 1989. Scopul reparator al Legii 10/2001 se va limita la masuri reparatorii prin echivalent, ce vor fi suportate de contribuabili, iar acte incheiate prin nerespectarea legii vor produce efecte juridice la protectia acestei legi, acestea ramanand în imposibilitatea de a fi dovedite ca fiind nule absolut in fata instantelor romanesti dupa termenul prevazut de art. 46, alin. 5".
Legea speciala primeaza asupra legii generale Iata minuta sedintei din data de 9 iunie, prin care Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie au solutionat dosarul 60/2007, cu privire la admisibilitatea actiunii intemeiate pe dispozitiile dreptului comun ce au ca obiect revendicarea imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, actiuni formulate dupa intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001: „Concursul dintre legea speciala si legea generala se rezolva în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar daca acesta nu este prevazut expres în legea speciala. In cazul in care sunt sesizate neconcordante intre legea speciala (Legea nr. 10/2001) si Conventia Europeana a Drepturilor Omului, conventia are prioritate. Aceasta prioritate poate fi data in cadrul unei actiuni in revendicare, intemeiata pe dreptul comun, in masura in care, astfel, nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securitatii raporturilor juridice". Articol aparut in ziarul "Gandul" din 11.06.2008
|