Ro | En

Contact | Harta site

Dl. avocat Gheorghe Piperea va candida in data de 5 octombrie 2008 la demnitatea profesionala de Decan al Baroului Bucuresti

2008/08/25

Dl. avocat Gheorghe Piperea va candida în data de 5 octombrie 2008 la demnitatea profesionala de Decan al Baroului Bucuresti.

 

Astazi 25 august 2008 Baroul Bucuresti a inregistrat  printre documentele de inscriere si un "Program electoral" pe care il puteti citi in continuare:

 

PROGRAM ELECTORAL

 

 

I.      Guvernare  corporatista pentru Baroul Bucuresti

Propun un mecanism de control al managementului baroului; moralizarea si democratizarea acestuia, actiuni care sa duca la rezolvarea marilor probleme de politica profesionala (relatia cu autoritatile, care devin tot mai agresive la adresa avocatilor, concurenta profesionala, concurenta neloiala a firmelor de consultanta juridica sau de alta natura, abaterile disciplinare grave ale avocatilor, publicitatea si promovarea profesionala etc.; participarea la sedintele saptamânale a tuturor consilierilor; cazuri de cereri « urgente » care sa fie într-adevar rezolvate în regim de urgenta).

 

Masuri imediate:

 

a) Frecventa sedintelor consiliului sa fie de minimum o sedinta pe luna; statutul permite o astfel de frecventa (a se vedea art. 73 din Statut);

 

b) Regulamentul de organizare si functionare sa prevada competentele consiliului care nu pot fi delegate, acelea care pot fi delegate si competentele administrative care nu sunt ale consiliului;

 

Administratia ar trebui încredintata unui secretar general al Baroului, numit de preferinta dintre non-avocati;

 

Competentele ce pot fi delegate sa fie transferate, prin decizie a consiliului, pentru cazuri punctuale, sau prin regulament, pentru cazuri generice, catre decan, prodecani si secretarul general (decanii si prodecanii ar putea lucra individual, precum si colectiv, într-un comitet executiv, care sa se întruneasca saptamanal);

 

Deciziile manageriale sau executive ar urma sa fie, de regula, în atributiile curente ale managementului baroului, cele neobisnuite si/sau exceptionale urmând a fi aprobate în prealabil sau ratificate de consiliu;

 

c) Ordinea de zi, ca si convocarea, conform statutului, sunt de competenta decanului; în prezent, ordinea de zi este fixata de secretarul consiliului (ceea ce nu este un lucru ilegitim, mai ales ca nu avem decan); pentru eficientizare si democratizare, proiectul ordinii de zi ar trebui propus de secretarul general spre aprobare decanului, care va putea adauga pe ordinea de zi si alte puncte, solicitate de cel putin 3 consilieri;

 

d) Organigrama baroului, structura si necesarul de personal ar trebui pregatite de catre managementul baroului si supuse imediat spre aprobare consiliului; eficientizarea contabilitatii baroului pentru a veni in sprijinul avocatilor dispusi sa-si plateasca darile (si nu împotriva acestora); eliminarea ineficientei si proastei organizari privind evidentierea sumelor platite de avocati în contabilitatea baroului; implementarea unui sistem informatic de înregistrare si control al aplicarii si colectarii taxelor;

 

e) Managementul baroului sa efectueze urgent schimbarea personalului ineficient, existent in prezent;

 

f) Managementul baroului este cel care ar trebui sa se ocupe de gestiunea activelor imobiliare si financiare ale baroului, inclusiv de acele active care sunt în proprietatea baroului, dar sunt ocupate, într-un fel sau altul, de alte institutii sau persoane;

 

g) Managementul baroului trebuie sa se ocupe de gasirea unui alt sediu al baroului, având în vedere ca cel actual este complet depasit de numarul imens de membri ai baroului si de necesitatile învatamântului profesional.

 

    

II.  Guvernare corporatista (si) pentru Casa de Asigurari a Avocatilor

 

Propun transformarea CAA în institutie de tip "societate de investitii  sau "fond privat de pensii si asigurari sociale de sanatate"

 

Sistemul trebuie schimbat, de altfel, si din cauza proastei lui conceptii, care permite, pe de o parte, ca avocatele - mame sa primeasca 4-5 mil.lei/luna (cand sunt fonduri!) iar majoritatea avocatilor în plin avant profesional sa plateasca minim 10% din încasarile lunare si la finele anului 10% din încasarile pe ultima luna (si nu pe tot anul). 

 

Iata un proiect de hotarare a CONSILIUL BAROULUI BUCURESTI care sa duca la îndeplinirea acestui scop:

  • 1. Se avizeaza angajarea unei societati de management pe functia de director executiv al filialei Bucuresti a Casei de Asigurari a Avocatilor.
  • 2. Consiliul de administratie al filialei Bucuresti a Casei de Asigurari a Avocatilor va cere aprobarea Consiliului de administratie a Casei de Asigurari a Avocatilor pentru angajarea unei societati de management pe functia de director executiv al filialei.
  • 3. Angajarea se va face prin selectie de oferte depuse de societatile de management interesate, în termen de 15 zile de la publicarea anuntului referitor la criteriile de selectie. Criteriile de selectie se stabilesc de catre Consiliul Baroului.
  • 4. Ofertantul selectat va încheia cu filiala Bucuresti a Casei de Asigurari a Avocatilor, reprezentata de presedintele Consiliului de administratie al filialei sau de cel care îi tine locul, un contract de management. Principalele criterii de performanta în acest contract vor avea în vedere:

a. efectuarea unui audit investigativ si a unei evaluari a activelor filialei, inclusiv a creantelor si a masurii în care acestea se încaseaza; identificarea cauzelor neîncasarii si a modalitatilor de diminuare a procentului de neîncasare;

b. verificarea si monitorizarea modului în care îsi achita avocatii cotizanti contributiile;

c. redimensionarea bugetului filialei în functie de nivelul real al contributiilor avocatilor;

d. revederea cuantumului prestatiilor financiare ale filialei;

e. reorientarea disponibilitatilor detinute de filiala catre investitii în piata de capital sau în alte instrumente investitionale cu grad redus de risc. Societatea de management va încheia o asigurare de raspundere profesionala pentru o suma minima asigurata stabilita prin criteriile de selectie.

  • 5. Consiliul de administratie al filialei Bucuresti a Casei de Asigurari a Avocatilor va exercita monitorizarea si controlul activitatii societatii de management, putandu-i revoca mandatul, pentru culpa profesionala a acesteia sau pentru încalcarea contractului de management.
  • 6. Atributiile de gestiune încredintate societatii de management vor fi separate de atributiiile de monitorizare si control ale Consiliului de administratie, pe toata durata contractului de management. Consiliul de administratie se va abtine de la implicarea în gestiunea filialei pe aceasta perioada.
  • 7. Societatea de management va exercita, prin delegare de atributii de la consiliul de administratie al filialei Casei de Asigurari a Avocatilor, toate atributiile acestui consiliu, cu exceptia atributiilor exclusive stabilite de lege sau statut în competenta consiliului.

 

 

III.           Un nou sistem de pregatire profesionala a avocatilor

 

A.    Programul de pregatire profesionala propriu Baroului Bucuresti

 

a.   Stagiari

 

1. Pregatirea se va întinde pe 2 ani, fiind impartita in trei perioade, în functie de care cursurile/work-shop-urile vor fi organizate diferit:

- de la admiterea în profesie pâna la împlinirea a 6 luni de activitate  pregatirea se va axa pe învatarea/deprinderea calitatii de avocat, fiind concentrata pe organizarea avocaturii, relatiile cu clientul, relatiile cu autoritatile, relatiile cu ceilalti avocati etc.;

- între 6 luni si un an de la admiterea în profesie; pregatirea se va axa pe lucrari avocatiale generice (proceduri, contracte, due-dilligence, alte lucrari avocatiale), facand trecerea catre specializare;

- între un an si doi ani de la admiterea în profesie; pregatirea se va axa pe specializare, fiecare stagiar urmând a opta pentru una sau mai  multe specializari (litigii; consultanta) si infraspecializari (litigii civile, comerciale, penale, de drept public; consultanta comerciala, civila, de proprietate intelectuala; proceduri de insolventa etc.).

2. Fiecare dintre cele 3 perioade se va finaliza cu cate un examen de verificare, notarea fiind cu calificative (admis, respins, amanat). Neobtinerea calificativului admis va opri stagiarul în cauza de la a accede în perioada urmatoare de stagiu. Finalizarea celor trei perioade cu succes va fi premiata cu acordarea calificativului de avocat definitiv, fara a mai fi nevoie de vreun examen.

3. Pentru a nu pierde beneficiul distinctiilor, se vor organiza diverse concursuri (ca de exemplu, cel de pledoarii). La fel, se vor putea organiza modalitati de selectie a avocatilor pentru firmele de avocatura, la care vor putea fi cooptate acestea din urma. Foarte importanta este, de altfel, cooptarea firmelor de avocatura în acest efort de pregatire profesionala, pentru a vedea ce anume cere piata si a adapta din mers programul de pregatire profesionala.

4.  Pregatirea va fi modulata, în sensul ca se vor tine cursuri/work-shop-uri intensive, pe durata a 3-4 saptamâni, de 2 ori în perioada I, de sase ori în perioada II si de 4 ori în perioada IV. În acest fel, stagiarii vor putea lucra, în pauzele dintre module, dar vor putea participa efectiv la pregatire în perioada modulelor de pregatire.

 5.  Pe de alta parte, lectorii/titularii de work-shop vor putea sa-si organizeze timpul în asa fel încât de 3-4 ori pe an sa se ocupe efectiv de aceste cursuri/work-shop-uri.

6. Titularii de curs si de work-shop - formatorii - vor trebui recrutati dintre avocatii care sunt dispusi sa îsi consacre 3-4 saptamani pe an acestui gen de activitate. Este preferabil  - nu si neaparat necesar - sa fie vorba de avocati care sunt si cadre didactice universitare la facultatile de drept, cu conditia ca pregatirea sa se desfasoare dupa o programa si o metodologie bine gandite.

 

b.  Avocati definitivi

 

Pot fi imaginate doua sisteme :

- fiecare avocat definitiv sa fie obligat sa participe la cel putin doua programe de pregatire profesionala continua în decursul unei perioade de 3 ani; sistemul se practica în unele profesii liberale vecine, cum ar fi cel al practicienilor în insolventa;

- fiecare avocat definitiv care participa la programe de pregatire profesionala continua sa primeasca o diploma/certificat de participare care sa confere o distinctie profesionala; o astfel de distinctie poate fi o buna modalitate de PR pentru cel în cauza; sistemul se practica in Germania.

La fel ca si la stagiari, programele trebuie modulate. Bineinteles, trebuie adaptate calitatii cursantilor, care nu mai sunt novici în avocatura. Asadar, cursurile vor fi specializate si se vor axa pe lucrari avocatiale, noutati legislative, jurisprudenaiale sau doctrinare, drept comunitar etc.

Probleme comune celor doua tipuri de cursuri/cursanti :

- locatie; e nevoie de un loc permanent care sa permita sustinerea de cursuri (max 200 participanti/curs) si de ateliere (maxim 25 de participanti/atelier);

- formatorii (lectori si asistenti); este nevoie de un numar mare  de formatori, care sa fie de acord sa urmeze ei însisi un pre-program de formare a formatorilor, dupa care sa aloce 3-4 saptamani pe an pentru a tine cursurile;

- fondurile pentru locatie si pentru lectori, precum si pentru logistica (suportul de curs/atelier fiind esential; este obligatoriu ca celor care vin pentru a urma un modul intensiv sa li se puna la dispozitie din timp material didactic, pentru a se putea pregati serios);

- relatia cu Institutul National de Pregatire Profesionala a Avocatilor.

 

B. Reformarea Institutului National de Pregatire Profesionala a Avocatilor

 

Institutul sa fie accesibil atât stagiarilor cat si avocatilor definitivi si sa asigure pregatirea profesionala continua.

Reformarea programei Institutului si impartirea sa în 5 pana la 8 centre regionale, cu autonomie functionala (nu si didactica), centre care sa poata cuprinde, în acest fel, toti stagiarii si sa poata derula si programe de pregatire profesionala continua. Proiectul descentralizarii este fezabil, având în vedere autonomia barourilor, dar si faptul ca exista cel putin 5 centre universitare mari care ar putea participa la acest sistem.

 

C.   Reformarea învatamantului juridic

 

Facultatile de drept ar trebui sa fie acreditate de UNBR/Baroul Bucuresti, pentru a putea furniza absolventi.

Acreditarea ar putea fi un criteriu sever de selectie a facultatilor de drept, prin adaptarea la piata, la ceea ce realmente cere piata. In acest fel, facultatile de drept vor adapta programele la cerintele pietei serviciilor legale.

Aplicarea sistemului Bologna (3 ani licenta, 2 ani master, 3 ani doctorat), generalizat în Europa.  Sistemul Bologna, necesar pentru acreditarea unui absolvent roman de studii superioare în oricare dintre statele UE, este în acelasi timp judicios, întrucat permite specializarea prin master si orientarea vocationala a absolventilor.

 

IV.  O noua legislatie aplicabila avocaturii si sistemului judiciar, adaptata anului 2010 (idei care pot sta la baza emiterii unei noi legi a avocaturii si a unificarii profesiilor juridice/judiciare)

 

1.    Chestiuni de principiu

 

a) repozitionarea profesiei de avocat în sistemul judiciar românesc :

- legea isi propune unificarea profesiilor juridice;

- avocatul si organele profesiei de avocat fac parte din sistemul juridiciar; avocatii reprezinta o parte esentiala a societatii civile, fiind o contra-pondere a sistemului organelor statale, principalul instrument al realizarii drepturilor persoanelor si al apararii drepturilor omului;

- va fi definit, ca infrastructura, sistemul judiciar românesc, din care fac parte avocatii, organele profesiei de avocat, instantele, parchetele, executorii judecatoresti si notarii si organele acestor din urma profesii; 

- din profesia de avocat fac parte : avocatii compatibili, avocatii dedicati (salariati ai unei persoane juridice), avocatii institutiilor publice (functionari publici), avocatii de asistenta judiciara ("public defenders"), procurorii si judecatorii (magistrati).

- principiul independentei profesiei de avocat se aplica tuturor tipurilor de avocati; avocatii dedicati, chiar daca sunt subordonati, din punctul de vedere al raporturilor juridice de munca, patronului, ei sunt independenti din punct de vedere profesional;     

 

b) unificarea regulilor referitoare la drepturile si obligatiile avocatilor :

- calitatea de avocat este inseparabila de apartenenta la un barou legal constituit;

- calitatea de avocat se dobandeste în urma unui examen organizat de barou si este prealabila accesului în oricare din cele 5 tipuri de avocati, inclusiv magistrati;

- toti cei care exercita în mod legal profesia de consilier juridic sau de magistrat în momentul modificarii legii devin de plin drept avocati; dupa intrarea în vigoare a legii, persoanele interesate sa exercite oricare dintre cele 5 tipuri de avocatura trebuie sa promoveze examenul de acces în profesie; vechimea în profesie are aceleasi efecte ca si cand persoana în cauza ar fi fost, anterior, avocat (ex. : stagiarii consilieri juridici sunt stagiari si ca avocati; consilierii juridici care au 6 ani vechime de la definitivat pot pune concluzii la ICCJ); se va putea excepta, în cazul avocatilor dedicati, dreptul de acces la organele de conducere ale profesiei de avocat (cei care opteaza pentru a deveni avocat compatibil vor avea si acest drept);

- persoanele care exercita activitati de tip avocatial în organizatii ilegale nu pot fi primiti în profesie decât dupa promovarea examenului de acces în profesie;

- indrumarea profesionala este necesara numai celor care intentioneaza sa practice avocatura "compatibila"; treptat, îndrumarea pofesionala va fi înlocuita cu învatamantul profesional, organizat de Barouri si/sau UNBR ;

- legea unificarii profesiei liberale nu va aduce atingere principiilor ce guverneaza statutul avocatilor-magistrati sau statutul avocatilor-functionari publici;

- avocatii, indiferent de tipul de avocatura pe care îl practica, vor avea dreptul de a alege un sistem de asigurari sociale, fie cel de stat, fie cel propriu avocaturii;

 

 c) repozitionarea barourilor în sistemul organelor profesiei :

 - UNBR va fi o structura de tip asociativ, formata exclusiv din decanii barourilor, care se reunesc odata pe an în Conferinta Decanilor; Consiliul Uniunii si Comisia Permanenta se desfiinteaza;

- UNBR va avea un executiv format din decanii barourilor ce reprezinta cele 8 euroregiuni + baroul Bucuresti;

- presedintele UNBR va fi, prin rotatie, Decanul unuia dintre barouri, care va avea un mandat de 1 an;

- în Conferinta Decanilor se adopta sau se modifica statutul profesiei;

- UNBR coordoneaza activitatea Oficiilor pentru plângerile disciplinare contra avocatilor si INPPA;

- INPPA se va organiza teritorial în 5-9 centre regionale;

- în perspectiva reorganizarii administrativ-teritoriale a României, pe regiuni de dezvoltare, Barourile ar trebui organizate doar la nivel de regiune, asadar ar trebui sa avem doar 8+1 barouri, si nu 43, asa cum este acum; un barou cu 8.000 avocati nu poate avea aceeasi situatie juridica cu cea a unui barou cu 40 de avocati (asa cum este, spre exemplu, Baroul Salaj si Baroul Mehedinti) 

 - Baroul organizeaza si supravegheaza activitatea avocatilor înscrisi în baroul respectiv; organizeaza examenele de acces în profesie (pentru toti potentialii avocati) si, daca va mai fi cazul, examenele de definitivat (pentru avocatii compatibili);

- mandatul decanului va fi de 2 ani; decanul va fi desemnat împreuna cu un vice-decan care, la expirarea mandatului decanului, va deveni decan; vechiul decan va ramane, pe timpul mandatului decanului în functie, consilierul acestuia, astfel ca se va asigura o continuitate la conducerea baroului ce se va întinde pe 6 ani; 

- consiliul se alege pentru mandate de 2 ani; consilierii vor fi re-eligibili doar o singura data, pentru înca un mandat de 2 ani; în consiliu nu vor putea fi membri avocatii care îndeplinesc si alte functii în cadrul organelor profesiei sau în cadrul entitatilor sistemului de asigurari sociale ale avocatilor ;

- oficiul pentru plangeri disciplinare va fi un departament al baroului, coordonat de UNBR; atributiile acestuia vor fi largite si întarite, iar procedurile de judecata simplificate, astfel încat sa poata deveni mecanismul propriu al profesiei de autoreglare si promovare a imaginii si demnitatii profesiei de avocat; vor putea fi cooptati membri ai societatii civile non-avocati, precum si judecatori;

- asistenaa judiciara va fi în subordinea baroului; finantarea acestuia se va face din bani publici; sumele facturate de avocatii de asistenta judiciara vor fi avansate de barou si rambursate, ulterior, de Ministerul Justitiei, prin plati directe; plata se va face într-un subcont al biroului de asistenta judiciara; avocatii de asistenta judiciara vor fi dedicati exclusiv acestui tip de avocatura ("public defender").

 

 2. Unele chestiuni de detaliu  

 

a) plangerea disciplinara contra magistratilor se face de barou, din oficiu sau în urma unei plangeri formulate de petent la oficiul pentru plangeri disciplinare; actiunea disciplinara se va judeca de CSM direct, fara o cercetare prealabila administrativa; 

b) casa de asigurari a avocatilor va fi condusa de un management profesionist, format din non-avocati, inclusiv firme de management al investitiilor; casele de asigurari vor fi asimilate fondurilor de investitii din punctul de vedere al politicii investitionale; 

c) finantarea ajutorului judiciar (legal aid) se va putea obtine din fonduri publice, dar si din "timbrul de pledoarie", aplicat asupra onorariului avocatului pledant si suportat de client, dupa regula tva-ului (impozit indirect); plata acestui timbru de pledoarie se va face pe masura încasarii facturii de la client.

d) UNBR va avea un executiv format din decanii barourilor ce reprezinta cele 8 euroregiuni + baroul Bucuresti. Presedintele UNBR va fi, prin rotatie, Decanul unuia dintre primele 5 mari barouri din tara, care va avea un mandat de 1 an. In Conferinta Decanilor se adopta sau se modifica statutul profesiei (varianta : Congresul avocatilor, întrunit o data la doi ani, va avea aceast? atributie). UNBR coordoneaza activitatea Oficiilor pentru plangerile disciplinare contra avocatilor si INPPA. Acesta din urma se va organiza teritorial în 9 centre regionale. Conferinta Decanilor va avea îndrituirea sa selecteze sau sa acrediteze universitatile ai caror absolventi vor avea dreptul sa se înscrie la examenul de acces în profesia de avocat.

e) Consiliul baroului va avea doar atributii de supraveghere si control a "executivului" baroului.  El se va întruni în sedinte o data la doua/trei luni. Baroul va avea o conducere executiva, constituita din decan, prodecan/vice-decan si secretar general. Secretarul general, va fi numit de consiliu si isi va exercita atributiile în baza unui contract de management. Va fi un manager profesionist, si nu un avocat. Gestiunea baroului va fi, în principal, asigurata de Secretarul general. Secretariatul general se va gestiona problemele administrative (primiri în profesie, radieri, incompatibilitati; organizarea examenelor; contabilitate; IT; personal) si va asigura functionarea oficiilor pentru plangerile disciplinare, a arbitrajelor institutionalizate la nivel de barou, a asistentei din oficiu (legal aid) etc., numai în caz de decizie urmand a cere aprobarea/ratificarea decanului sau a consiliului însusi.

 

Avocat Gheorghe Piperea


 Trimite  Tipareste
Contact