Ro | En

Contact | Harta site

Legea concordatului preventiv si mandatul ad-hoc

13 ianuarie 2010

Pe baza experientei sale deosebite din mediul de afaceri dar si din cel legislativ si universitar, Prof. Univ. Dr. Gheorghe Piperea, a creat proiectul de lege al concordatului preventiv si mandatul ad-hoc. In forma sa de lege, acesta va intra in vigoare pe data de 13 ianuarie. 

 Piperea a declarat ca "acest act normativ poate fi considerat testul civilizarii oamenilor de afaceri autohtoni".

"Daca legea are succes, înseamna ca s-a facut pasul spre profesionalizarea afacerilor si s-a realizat initierea unei culturi a anticiparii. Întreprinzatorii trebuie sa fie în permanenta în alerta pentru a înlatura sau a atenua efectele crizei economice si ale riscurilor inerente afacerii, în genere", a mai spus Piperea.

Concordatul preventiv este un contract încheiat între un întreprinzator si creditorii sai, prin care întreprinzatorul propune un plan de redresare a afacerii sale, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de a depasi dificultatile în care se afla întreprinderea.

Nu este necesar un consens al creditorilor; ar fi o utopie sa pretinzi asa ceva; o majoritate de 2/3 este suficienta pentru încheierea contractului.

Mandatul ad-hoc, a doua institutie reglementata de lege, este acea procedura confidentiala prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanta, negociaza cu creditorii în vederea realizarii unei întelegeri cu unul sau mai multi creditori pentru a depasi starea de dificultate financiara în care se afla întreprinderea.

Aceste doua noi instrumente juridice consacra tendinta insolventei moderne de a avea ca scop primordial continuarea afacerii prin restructurarea si repunerea acesteia pe piata.

Concordatul preventiv/mandatul ad-hoc prezinta urmatoarele avantaje fata de procedura insolventei:
- nu presupune insolventa si, deci, nici stigmatul aferent acesteia
- se declanseaza numai la cererea debitorului, fiind exprimarea vointei acestuia, nu a creditorilor
- sunt proceduri confidentiale sau cu un grad redus de publicitate
- debitorul nu pierde controlul afacerii sale, care se continua pe perioada celor doua proceduri
- întreprinzatorul este ajutat de un practician în insolventa sa negocieze si sa-si restructureze afacerea
- rolul judecatorului-sindic este minim

Legea este foarte actuala avand în vedere ca multi sefi de întreprindere se lupta cu si încearca sa evite insolventa. Sa încerci sa calmezi spiritele printre creditori, sa îi convingi pe furnizori sa furnizeze, pe salariati sa lucreze etc. este o provocare a managerului anului 2010.

Prin mecanismele acestei legi, directorul general se va putea în sfarsit concentra asupra ceea ce ar trebui sa-l intereseze – afacerile operationale si nu asupra protejarii afacerii împotriva creditorilor.

Trimite

Tipareste