Noi modificari la Legea societatilor comerciale
Legea societatilor comerciale s-a modificat din nou, prin OUG nr.82/2007, in parte la presiunea opiniei publice, in parte din ratiuni de corectie a unor greseli strecurate in Legea nr.441/2006. In urma cu 6 luni, Legea societatilor comerciale era modificata masiv, in principal in domeniul societatilor pe actiuni, unde era necesara implementarea principiilor de guvernare corporatista. Unele voci ale opiniei publice, dar mai ales reprezentantii patronatelor, au protestat contra regulii interzicerii cumului calitatii de salariat cu cea de administrator si contra obligatiei de asigurare de raspundere profesionala. Multi patroni au crezut ca noile reguli de guvernare corporatista se aplica si SRL-urilor, ceea ce era inexact. S-a observat totusi ca Legea 441/2006 contine mai multe greseli, in special acceea ca a omis sa fixeze un termen tranzitoriu in care societatile pe actiuni sa se puna de acord cu noile dispozitii legale, modificindu-si statutele.Noul act normativ corecteaza unele dintre greselile Legii nr.441/2006 si da satisfactie unora dintre doleantele contestatorilor. Din pacate, insa, actul este neglijent redactat, iar in unele cazuri este chiar contrar logicii.
1. Chestiunea cea mai controversata a fost rezolvata rezonabil. Dupa modificarea din dec. 2006 a Legii societatilor comerciale, multa lume a inteles - gresit - ca regulile de guvernare corporatista se aplica si srl-urilor (microintreprinderi si IMM-uri). OUG nr. 82/2007 precizeaza acum expres ca aceste reguli nu se aplica srl-urilor. Asadar, regulile guvernarii corporatiste se aplica, asa cum este normal, numai SA-rilor, adica firmelor mari, care se pot numi corporatii. De retinut ca in Romania nu sunt mai mult de 6.500 de SA-uri, in timp ce numarul srl-urilor este de cca 850.000. Precizarea intervenita in Legea societatilor comerciale face acum usor de inteles idea ca srl-urile nu vor fi nevoite sa-si organizeze administratia dupa sistemul CA – manager, managerii de srl-uri nu vor fi obligati sa incheie un contract de mandat cu societatea, putind fi pur si simplu numiti prin hotarire a adunarii generale sau angajati cu contract de munca, nu vor fi obligati sa-si cumpere o polita de asigurare profesionala si nu vor fi obligati sa renunte la contractul de munca in schimbul unui contract de mandat. Inclusiv unicul asociat intr-o societate unipersonala (astfel de societati unipersonale sunt in numar de 150-180.000 in Romania) va putea sa incheie un contract de munca cu propria societate. Ceea ce inseamna ca persoana in cauza va fi si patron si angajat, in acelasi timp. Adica multilateral.
2. Acele persoane care au fost condamnate pentru bancruta sau pentru infractiuni din Legea societatilor commercial, ori pentru spalarea banilor nu vor mai putea fi patroni/manageri.
3. Remuneratia primita de administratori, directori si manageri de la SA-urile pe care le administreaza este asimilata acum cu salariul; cel in cauza suporta acelasi impozit, precum si aceleasi contributii la sistemele publice de asigurare sau de asigurare de sanatate, sume care se vor achita ca si pina acum de societate, prin retinere la sursa; in treacat fie spus, sistemul re-inventat al managerului – cvasisalariat este mult mai costisitor pentru societate, care va suporta toate impozitele si contributiile aferente venitului managerului, in timp ce, daca acest venit nu s-ar fi asimilat cu salariul, impozitul pe venit – singurul aplicabil – ar fi fost achitat de manager; poate pentru societatile cu capital integral privat, acest lucru nu este foarte grav, interesind actionarii, dar pentru societatile de stat, finantate de multe ori din subventii si ajutoare de stat, adica din banii contribuabililor, solutia nu este chiar legitima; legea nu spune expres si daca perioada mandatului este considerata vechime in munca, ceea ce probabil ii va deranja in continuare pe managerii de la stat, mai ales cei care se apropie de pensionare; oricum, celor in cauza le este in continuare interzis cumulul mandatului cu un contract de munca si au in continuare obligatia incheierii unui contract scris de mandat, precum si a unei asigurari de raspundere profesionala, sub sanctiunea pierderii functiei; cei care erau in functie la data aparitiei OUG 82/2007 au la dispozitie 6 luni sa indeplineasca aceste obligatii, dupa care pierd functia in caz de neconformare; in fine, iata ca se creeaza o sursa de finantare suplimentara pentru majorarea pensiilor.
4. Institutia cenzorilor si a cea auditorilor au fost reglementate si mai confuz decit prin Legea nr.441/2006. Acum se vorbeste in lege atit de un "auditor financiar" cit si de un "auditor intern" sau de un "audit intern", fara a fi clar daca cele doua/trei notiuni sunt identice; in plus, numirea/revocarea auditorului financiar este data expres in competenta adunarii generale, dar despre competent numirii auditorului intern nu se spune nimic; cenzorul are unele atributii care se suprapun cu atributiile Consiliului de administratie sau ale Consiliului de supraveghere (ex : supravegherea gestiunii societatii), altele care se suprapun cu cele ale auditorilor (ex : raportarea la adunarea generala asupra unor aspecte ale gestiunii societatii, preocupante pentru actionari) si, cu toate acestea, legea permite unei societati sa aiba si cenzori si auditori; in plus, dintre cenzorii societatilor de stat, cel putin unul trebuie sa fie reprezentant al Ministerului Finantelor; reamintesc ca una dintre masurile "anticoruptie" preconizate de guvernul Nastase prin Legea 161/2003 a fost sa elimine sinecurile angajatilor fiscului in societatile de stat, una dintre aceste sinecuri fiind si functia de cenzor in societatile de stat; iata ca guvernul "liberal" Tariceanu reintroduce aceasta sinecura, probabil pentru ca a considerat ca nu mai este o sursa de coruptie; sa ne gindim totusi ca esalonarile, stergerile de datorii, ajutoarele de stat etc., toate facilitatile de acest gen de care beneficiaza mereu societatile de stat sunt conferite de Ministerul Finantelor, ceea ce pune in discutie legitimitatea acestor masuri cind societatea are in structura sa angajati ai Mininsterului Finantelor; la fel sta situatia si cu controlul fiscal, controalele Garzii Financiare etc.; ma intreb daca astfel de controale vor fi curate in situatia in care societatea controlata are ca cenzori …colegi ai controlorilor.
5. Imprumuturile, creditarile, facilitatile financiare acordate intre societatile din cadrul unui grup nu constituie infractiune, chiar daca ar fi in paguba uneia dintre societatile din cadrul grupului.
Este cert ca Legea societatilor comerciale nu si-a epuizat odiseea. Preconizez o noua modificare, la proxima sesiune parlamentara.
Gheorghe Piperea
Noutati2010/19/07Legea Concordatului Preventiv, realizata de Gheorghe Piperea, recenzata si promovata in Jurnalul INSOL EUROPEPe fondul perioadei economice dificile pe care o traverseaza Romania si majoritatea tarilor lumii, ...mai mult |