Ro | En

Contact | Harta site

Regimul Juridic al transparentei fiscale

Impozitul pe profit si impozitul pe dividende sunt fundamentate gresit in Romania, intrucit se taxeaza de doua ori aceeasi plus - valoare.
Daca in anul 2004, impozitul pe profit era de 25% si impozitul pe dividende de 5%, ceea ce rezulta intr-un dublu impozit pe plus-valoare de aproximativ 28%, in 2006 lucrurile nu s-au schimbat aproape deloc, in ciuda intentiei declarate a Ministerului de Finante de a generaliza taxa unica de 16%. Un impozit pe profit de 16% la care se adauga, ulterior, un impozit pe dividende de alte 16% duce cam tot la 28% impozit cumulat. Daca iau in calcul si nivelul foarte ridicat al contributiilor la asigurarile sociale si la sistemul de asigurari sociale de sanatate, n-as zice, deci, ca fiscalitatea este mica in Romania.
Dubla impozitare a plus-valorii nu isi are nici o justificare economica sau juridica in cazul societatilor comerciale familiale si al societatilor profesionale, cu sau  fara personalitate juridica, societati care reprezinta cea mai mare parte a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii.
Din punct de vedere juridic, societatile comerciale de persoane, cele unipersonale si cele profesionale se afla la granita intre persoana juridica (caracterizata prin limitarea raspunderii asociatilor fata de datoriile societatii, capacitatea juridica proprie a societatii si separatia de patrimnii intre societate si asociati) si intreprinderea individuala (caracterizata prin raspunderea nelimitata a intreprinzatorului, cu intregul patrimoniu comercial sau profesional, pentru datoriile comerciale sau profesionale). Cele mai multe dintre societatile respective aleg personalitatea juridica pentru limitarea raspunderii. Practic insa asa-zisul patrimoniu al societatii se confunda cu patrimoniul asociatului unic sau al asociatilor, atit in intentia si faptele asociatilor, cit si in constiinta tertilor cu care acestia fac afaceri, de unde inexistenta unei reale separatii de patrimonii, care sa indice o personalitate juridica reala. O prima concluzie care se degaja este aceea ca « opacitatea fiscala » este o ipocrizie si, in orice caz, nu se justifica  in aceste cazuri : din moment ce nu exista personalitate juridica, nu se poate impozita societatea cu impozit pe profit si asociatii cu impozit pe dividende. Logica juridica ar impune aplicarea unui singur impozit, direct in sarcina asociatilor, respectiv impozitul pe venit, de 16%. Personalitatea juridica este, in mod normal, un paravan care separa afacerile si responsabilitatea asociatilor de cele ale societatii, dar acest paravan fie nu exista in cazul societatilor de care vorbesc, fie este « transparent ». De aici si sintagma « transparentei fiscale », des utilizata si aplicata in tari ca Franta, Marea Britanie, Germania si Olanda.
Din punct de vedere economic, dubla impozitare a plus-valorii in cazul IMM-urilor are cel putin trei consecinte negative grave : un grad redus de conformare voluntara a contribuabilor, un grad redus de fiscalizare a economiei si un volum ridicat al « muncii la negru ». Este evident ca o fiscalitate mare duce la un grad mare de evaziune fiscala (« tax evasion ») sau la multiplicarea tehnicilor de optimizare fiscala (« tax avoidance »), de unde un grad redus de incasari la bugetul de stat din impozite si taxe (aproximativ 30% din PIB, in prezent). Spre exemplu, regimul fiscal aplicabil microintreprinderilor a dus la existenta, in prezent, a aproximativ 170.000 microintreprinderi, dintre care un minim de 150.000 sunt, de fapt, intreprinderi unipersonale, cu cel mult un angajat, si acela fictiv. Acestea sunt « intreprinderi » prin care se platesc, de fapt, salarii sau alte prestatii salariatilor de top, evitind in acest fel plata contributiilor la asigurarile sociale si la asigurarile sociale de sanatate. Chiar daca, intr-un viitor previzibil, microintreprinderile vor fi desfiintate, cei 150.000 de asociati unici vor gasi alte mijloace de optimizare fiscala, ca de idei nu ducem lipsa. Pe de alta parte, in sectorul IMM-urilor de familie sau profesionale, sector dedicat aproape in exclusivitate serviciilor, ar putea fi atrasa in volum mare forta de munca plecata in prezent in strainate, cu conditia ca regimul fiscal sa nu le mai fie atit de ostil ca pina in prezent. Atrag atentia ca in Romania exista 14 profesii liberale sau reglementate, in sistem lucrind in jur de 2 milioane de persoane, care merita o consideratie mai atenta din partea Guvernului.
Ei bine, solutia optima la cele trei probleme economice grave de mai sus este trecerea la regimul « transparentei fiscale » fata de IMM-urile de familie sau profesionale. Aceasta forma de impunere presupune ca impozitul trece dincolo de paravanul personalitatii juridice a societatii, direct la asociat/asociati, care vor plati un impozit unic de 16%.  
Sa luam exemplul Frantei, unde regimul transparentei fiscale se aplica societatilor de persoane (societatile in nume colectiv si cele in comandita, existente si la noi ; echivalentul acestora in dreptul anglo-saxon este partnership-ul), societatilor unipersonale in care unicul asociat este o persoana fizica (avem si noi), societatilor civile profesionale si Grupurilor de Interese Economice, GIE (si modelul acestuia a fost nostrificat). De altfel, pentru implementarea transparentei fiscale putem lua chiar exemplul legislatiei noastre, intrucit societatile civile profesionale de avocati, notari, medici etc. se supun, conform Codului fiscal, impozitului pe venit si nu impozitului pe profit si impozitului pe dividende, chiar daca unele dintre acestea sunt mari intreprinderi, cu milioane de euro cifra de afaceri anuala. As face remarcat un mecanism introdus in legislatia noastra prin Codul de procedura fiscala, care permite ca fiscul sa urmareasca, pentru plata datoriei unei persoane juridice, pe membrii sau asociatii acestia (« piercing the coporate veil », tehnica imprumutata de la fiscul american). Fiscul a incercat sa il aplice intr-un caz celebru, dar deocamandata mai asteptam rezultatele. Daca e permis fiscului sa strapunga paravanul personalitatii juridice, de ce nu ar fi permis si asociatului sa pretinda sa fie impozitat direct cu impozitul pe venit?
In Parlament se afla in dezbatere o ampla modificare a Legii societatilor comerciale. Ar fi o buna oportunitate pentru Guvern sa ne arate ca are viziune de perspectiva pentru Romania si sa introduca optiunea pentru regimul transparentei fiscale si al contabilitatii in partida simpla pentru IMM-urile familiale si profesionale. Desigur ca stabilitatea si predictibilitatea sunt cele mai bune « stimulente fiscale », dar nimic nu impiedica Guvernul sa aplice acest regim al transparentei fiscale incepind cu iunie 2007, mai ales ca tari cu traditie ca Franta, Marea Britanie si Germania o fac de decenii. Eu unul nu am vazut nici o strategie la ultima modificare a Codului fiscal si nu vad de ce ne-am teme de o astfel de modificare. Nici un proiect de mare anvergura si pe termen lung, nici un sector stimulat cu facilitati sau vreun sector descurajat prin mijloace fiscale nu sunt vizibile la ultima modificare a Codului fiscal. Poate Guvernul isi va propune sa faciliteze cresterea IMM-urilor, cresterea gradului de conformare voluntara in acest sector si cresterea locurilor de munca, poate ca va vrea sa depaseasca pragul psihologic al celor 30 de procente din PIB al sumelor incasate la buget, si atunci poate ca va accepta sa introduca regimul transparentei fiscale.           

Art. 32 (1) Societatile in nume colectiv, societatile in comandita precum si societatea comerciala cu raspundere limitata al carui asociat unic este o persoana fizica, vor putea opta pentru regimul juridic al transparentei fiscale. Optiunea poate fi facuta la constituire, la schimbarea formei de organizare, precum si in cursul activitatii societatii in cauza.
(2) Transparenta fiscala presupune impunerea directa a asociatilor sau a asociatului unic cu impozitul pe venit, fara a mai impozita, mai intii, societatea cu impozit pe profit si, apoi, asociatii cu impozit pe dividende.
(3) In cazul adoptarii regimului juridic al transparentei fiscale, contabilitatea se va tine in partida simpla.
(4) Asociatii in societatile enumerate la alin. (1) sunt asimilati persoanelor fizice care incaseaza venituri din activitati independente, fiind supusi procedurii globalizarii venitului in vederea impunerii cu impozitul pe venit.
(5) Regimul juridic al transparentei fiscale nu aduc atingere principiului limitarii raspunderii asociatilor prevazut la art. 3.

Nota justificativa art. 32 :

Impozitul pe profit si impozitul pe dividende taxeaza de doua ori aceeasi plus - valoare.
Dubla impozitare a plus-valorii nu isi are nici o justificare economica sau juridica in cazul societatilor comerciale familiale si al societatilor profesionale, cu sau  fara personalitate juridica, societati care reprezinta cea mai mare parte a sectorului intreprinderilor mici si mijlocii.
Din punct de vedere juridic, societatile comerciale de persoane, cele unipersonale si cele profesionale se afla la granita intre persoana juridica (caracterizata prin limitarea raspunderii asociatilor fata de datoriile societatii, capacitatea juridica proprie a societatii si separatia de patrimonii intre societate si asociati) si intreprinderea individuala (caracterizata prin raspunderea nelimitata a intreprinzatorului, cu intregul patrimoniu comercial sau profesional, pentru datoriile comerciale sau profesionale). Cele mai multe dintre societatile respective aleg personalitatea juridica pentru limitarea raspunderii. Practic insa asa-zisul patrimoniu al societatii se confunda cu patrimoniul asociatului unic sau al asociatilor, atit in intentia si faptele asociatilor, cit si in constiinta tertilor cu care acestia fac afaceri, de unde inexistenta unei reale separatii de patrimonii, care sa indice o personalitate juridica reala. O prima concluzie care se degaja este aceea ca « opacitatea fiscala » este o ipocrizie si, in orice caz, nu se justifica  in aceste cazuri : din moment ce nu exista personalitate juridica, nu se poate impozita societatea cu impozit pe profit si asociatii cu impozit pe dividende. Logica juridica si cea economica impun aplicarea unui singur impozit, direct in persoana asociatilor, respectiv impozitul pe venit, de 16%. Personalitatea juridica este, in mod normal, un paravan care separa afacerile si responsabilitatea asociatilor de cele ale societatii, dar acest paravan fie nu exista in cazul societatilor respective, fie este « transparent ». De aici si sintagma « transparentei fiscale », utilizata si aplicata in tari ca Franta, Marea Britanie, Germania si Olanda.
Din punct de vedere economic, dubla impozitare a plus-valorii in cazul IMM-urilor are cel putin trei consecinte negative grave : un grad redus de conformare voluntara a contribuabilor, un grad redus de fiscalizare a economiei si un volum ridicat al « muncii la negru ». Este evident ca o fiscalitate mare duce la un grad mare de evaziune fiscala (« tax evasion ») sau la multiplicarea tehnicilor de optimizare fiscala (« tax avoidance »), de unde un grad redus de incasari la bugetul de stat din impozite si taxe (aproximativ 30% din PIB, in prezent). Spre exemplu, regimul fiscal aplicabil microintreprinderilor a dus la existenta, in prezent, a aproximativ 180.000 microintreprinderi, dintre care un minim de 150.000 sunt, de fapt, intreprinderi unipersonale, cu cel mult un angajat, si acela fictiv. Acestea sunt « intreprinderi » prin care se platesc, de fapt, salarii sau alte prestatii salariatilor de top, evitind in acest fel plata contributiilor la asigurarile sociale si la asigurarile sociale de sanatate. Chiar daca, intr-un viitor previzibil, microintreprinderile vor fi desfiintate, cei 150.000 de asociati unici vor gasi alte mijloace de optimizare fiscala. Pe de alta parte, in sectorul IMM-urilor de familie sau profesionale, sector dedicat aproape in exclusivitate serviciilor, ar putea fi atrasa in volum mare forta de munca plecata in prezent in strainate, cu conditia ca regimul fiscal sa nu le mai fie atit de ostil ca pina in prezent.
Solutia optima la cele trei probleme economice grave de mai sus este trecerea la regimul « transparentei fiscale » fata de IMM-urile de familie sau profesionale. Aceasta forma de impunere presupune ca impozitul trece dincolo de paravanul personalitatii juridice a societatii, direct la asociat/asociati, care vor plati un impozit unic de 16%.  
Pentru implementarea regimului juridic al transparentei fiscale se poate lua exemplul, prevazut in legislatia noastra, al societatilor civile profesionale de avocati, notari, medici etc., care se supun, conform Codului fiscal, impozitului pe venit si nu impozitului pe profit si impozitului pe dividende, chiar daca unele dintre acestea sunt mari intreprinderi, cu milioane de euro cifra de afaceri anuala. De asemenea, este de remarcat mecanismul introdus in legislatia noastra prin Codul de procedura fiscala, care permite ca fiscul sa ii urmareasca, pentru plata datoriei unei persoane juridice, pe membrii sau asociatii acestia (« piercing the coporate veil », tehnica imprumutata de la fiscul american). Daca ii este permis fiscului sa strapunga paravanul personalitatii juridice, de ce nu ar fi permis si asociatului sa pretinda sa fie impozitat direct cu impozitul pe venit?
 Trimite  Tipareste
Contact