Piperea si Asociatii | Articole | Pagina de articole

Retragerea actionarilor dintr-o companie poate provoca decapitalizarea acesteia

Retragerea asociatilor dintr-o societate are drept temei principiul constitutional al libertatii de asociere. Nimeni nu poate fi prizionier al partilor sociale/actiunilor detinute de acestia in societate. Pentru societatile de persoane, de mici dimensiuni, in care conteaza persoana asociatului, si nu aportul sau la capitalul societatii, retragerea asociatilor este o situatie obisnuita. Conform Legii societatilor comerciale, retragerea poate imbraca fie forma cesiunii de parti sociale de la asociatul retras la asociatii ramasi (in acest caz, costul retragerii, inslusiv valoarea partilor sociale cedate, este suportat de asociatii ramasi), fie forma anularii partilor sociale ale asociatului retras, insotita de plata contravalorii acestora de catre societate (in acest caz, costul retragerii este suportat de societate). In cazul in care care operatiunea retragerii nu este posibila, datorita neintelegerii partilor, retragerea se poate dispune de catre tribunal, costul acesteia fiind suportat de societate.

Mai putin obisnuita este retragerea actionarilor din societate. Societatile pe actiuni, mai ales cele mari, listate sau cu perspectiva de listare, sunt societati de capitaluri, in care conteaza capitalul investit in societate, si nu persoana actionarului. Legea societatilor comerciale permite, totusi, si retragerea actionarilor, in conditii care ar trebui sa fie exceptionale si care sa reflecte ratiunile de protectie a actionarilor minoritari care guverneaza in general raporturile juridice societate si, in special, raporturile juridice de pe piata de capital. Problema delicata care se pune in cazul retragerii actionarilor este ca societatea, si nu actionarii ramasi, este obligata sa suporte costurile retragerii, ceea ce poate duce la decapitalizarea acesteia. In plus, date fiind conjuncturile actuale ale pietei romanesti de capital, cind majoritatea societatilor cotate au intrat intr-un proces accentuat de delistare, pot apare si operatiuni speculative frauduloase cu actiuni sau chiar delicte de initiat. Ma refer la acele persoane din structura interna a societatilor care, cunoscind din interior intentiile societatii de schimbare a obiectului de activitate, fuziune, preluare sau delistare, cumpara actiunii de pe piata sau asteapta aparitia evenimentului important preconizat pentru a cere retragerea din societate si contravaloarea actiunilor, re-evaluate. Este vorba, deci, de tranzactii cu actiuni cu singurul scop de a specula asupra drepturilor cuvenite ca urmare a retragerii. Ac?ionarii care se retrag din societate au dreptul s? cear? calcularea cotei lor asupra intregului activ social, adic?, aceast? cot? va include ?i rezervele care trebuie s? fie constituite de c?tre societate conform legii ?i statului s?u

Actionarii care nu sunt de acord cu hotaririle adunarii generale cu privire la schimbarea obiectului principal de activitate, la mutarea sediului si la forma societatii, au dreptul de retragere din societate si de a li se plati contravaloarea actiunilor pe care le detin, la o valoare medie expertizata prin cel putin doua metode de evaluare recunoscute de standardele europene de evaluare (EVS). Ca urmare a retragerii din societate, actiunile celor retrasi vor fi dobindite de societate (art.134 alin.4, cu referire la art.103 alin.7 din Legea societatilor comerciale), de unde concluzia ca, invariabil, costul retragerii este suportat de societate. Optiunea legiuitorului, de a obliga societatea sa suporte costurile retragerii actionarilor, in locul actionarilor majoritari care au determinat evenimentul generator al cererii de retragere, este inexplicabila. Societatilor de persoane, unde nu conteaza capitalul, ci persoana asociatului, li se permite sa opteze intre a suporta costul retragerii si a lasa acest cost pe seama asociatilor ramasi, in timp ce societatilor de capitaluri li se impune sa isi reduca in mod drastic capitalul social si capitalurile proprii pentru a da curs cererilor de retragere din societate ! Pe de alta parte, se poate considera ca este vorba, in cazul analizat, de un squeeze-out (fortarea unor actionari de a parasi societatea) indirect : actionarii minoritari incomozi pot fi determinati, prin mecanismul Legii societatilor comerciale, sa iasa din societate. In societatile cotate, mecanismul retragerii reglementate de Legea societatilor comerciale, care presupune achizitionarea actiunilor celor care intentioneaza sa se retraga de catre societate, urmata de anularea acestor actiuni, ar trebui privit cu reticenta. Personal, consider o astfel de retragere inadmisibila.   

Retragerea ac?ionarilor din societatea cotata este permisa de Legea pietei de capital in mod indirect, in procedurile de oferta publica de cumparare. « Retragerea » are loc la initiativa ofertantului sau la initiativa actionarului minoritar. Actiunile celor care « se retrag » sunt dobindite in cazul sau cu ocazia ofertei publice de cumparare. In acest caz, in mod evident, costul retragerii urmeaza a fi suportat de ofertant, si nu de societate, ale carei fonduri si capitaluri ramin neatinse. Oferta publica de cumparare se adreseaza tuturor actionarilor, dar acestia nu pot fi, totusi, obligati sa-si vinda actiunile. Pe de alta parte, urmare a unei oferte publice de cump?rare adresat? tuturor actionarilor, un ac?ionar minoritar are dreptul s? solicite ofertantului care ajunge sa de?ina mai mult de 95% din capitalul social s?-i cumpere ac?iunile la un pre? echitabil. In SUA, procedura de dissenter right obliga actionarul majoritar sa « cumpere » consensul, eliminind « opozitia » (actionarul minoritar) prin achitarea contravalorii actiunilor detinute de aceasta « opozitie ». O astfel de regula este onesta si fata de actionarul minoritar, intrucit ii permite acestuia sa se dezangajeze dintr-o societate in care controlul apartine unuia sau mai multor actionari, dezangajare care are loc in conditii echitabile. In schimb, procedura de squeeze-out permite majoritarului sa « debarce » minoritarii, platind un pret pe actiunile acestuia, in numele interesului social. O varianta a procedurii de squeeze-out este clauza mexican stand off – fiecare dintre actionari, majoritarul si minoritarii, poate sa-l excluda pe celalalt, platindu-i un anumit pret convenit sau stabilit de experti pentru actiunile sale.

In plus fata de reglementarile legale, actionarii pot conveni in conditii contractuale asupra retragerii din societate (sell out). Exista mai multe clauze de iesire din societate, dintre care interesanta din perspectiva temei acestui articol este clauza de iesire comuna. In societatile in care o parte din actiuni sunt dobandite de  catre investitori institutionali, care nu  se implica de regula in  controlul societatii, acestia pot considera util sa-si valorifice actiunile printr-o strategie comuna, pentru a avea un efect mai penetrant. Actionarul care primeste o oferta de cumparare trebuie sa transmita conditiile oferite de potentialul cumparator celorlalti actionari, pentru ca acestia sa poata sa isi exprime optiunea cu privire la vanzarea actiunilor lor catre acelasi cumparator. Si in acest caz costul retragerii este suportat de ofertant (actionarul majoritar), si nu de societate.

Retragerea actionarilor minoritari din societate poate duce la pierderea statutului de societate emitenta de valori mobiliare, adica la retragerea acesteia de la tranzactionarea pe pietele reglementate. Pe de alta parte, prin faptul ca intregul cost al retragerii, astfel cum aceasta este reglementata in Legea societatilor comerciale, este suportat de societate, fondurile financiare si capitalurile proprii ale societatii pot suferi o drastica diminuare. Societatea poate fi decapitalizata si aruncata in criza financiara de astfel de retrageri. Consider ca pretul retragerii ar trebui suportat, in toate cazurile, de actionarul majoritar, asa cum se intimpla in cazul ofeertei publice de cumprare sau al clauzei de iesire comuna, intrucit acest este cel care declanseaza mecanismul retragerii, prin votul sau asupra acelor amendamente la actul constitutiv al societatii care dau dreptul actionarilor de a se retrage din societate.

Gheorghe Piperea, lector universitar doctor, Facultatea de Drept Bucuresti