Piperea si Asociatii | Articole | Pagina de articole

Cine urmeaza dupa CNSAS?

 

Institutii asemanatoare CNSAS, precum Consiliul National al

Audiovizualului (CNA), Consiliul National pentru Combaterea

Discriminarii (CNCD), Agentia Nationala pentru Integritate (ANI)

sau fostele comisii funciare care au impartit proprietatile ar

putea fi scoase in afara legii, la sesizarea vreunui cetatean

aflat in proces cu ele.

Decizia Curtii Constitutionale (CC) de a declara neconstitutionala

functionarea CNSAS in forma actuala creeaza un precedent

periculos, cred unii juristi si analisti politici. In spiritul acestei decizii,

insasi CC ar trebui inchisa.

 

O institutie subordonata Parlamentului, compusa din

persoane numite politic, care se substituie unei instante de

judecata si da verdicte ce ingradesc anumite drepturi ale

omului este o palma pe obrazul Constitutiei Romaniei,

au considerat judecatorii CC in cazul CNSAS. In spiritul

acestei decizii, organisme care functioneaza la fel ar putea

fi si ele scoase in afara legii. "Motivarea CC este valabila

pentru multe alte organisme: CNCD, CNA sau ANI, cea

mai periculoasa dintre ele. si acolo se dau verdicte, se

creeaza ingradiri sau restrangeri ale unor drepturi.

In conceptia CC, aceste institutii sunt neconstitutionale",

arata avocatul Gheorghe Piperea, conferentiar la

Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti.
Profesorul de drept constitutional Ioan Stanomir este de acord

ca institutii importante ar putea avea de suferit in urma deciziei

in cazul CNSAS: "Se poate spune ca efectul implicit al acestei

hotarari este o amenintare fundamentala la existenta unor

organisme precum CNA sau CNCD – autonome, constituite sub control parlamentar".

Un alt argument al Curtii impotriva CNSAS a fost acela ca

este o institutie compusa din persoane propuse politic, ceea ce

este incompatibil cu impartialitatea unor judecatori. "CC este o

institutie politico-juridica si se constituie din judecatori propusi

de Camera Deputatilor, de Senat si de Presedintie", face

comparatia Piperea. In spiritul acestor argumente, si Curtea

ar trebui desfiintata: "Daca e adevarat ce spune CC despre CNSAS,

si ea ar trebui desfiintata". Totusi, profesorul Stanomir nu admite

ca insasi CC ar putea cadea in propria capcana: "Curtea are o

egitimitate constitutionala si nu este subordonata Parlamentului".

Gheorghe Piperea, ca avocat, isi permite

sa faca insa o pledoarie folosind chiar armele CC: "E adevarat ca

aceasta Curte este reglementata prin Constitutie, dar asta inseamna

ca insasi Constitutia are o problema grava si trebuie modificata.

Acesti noua oameni sunt niste zeitati care se pronunta asupra Constitutiei.

Sunt persoane numite pe criterii politice, care iau in secret hotarari

pe care nimeni nu le poate ataca, cruciale pentru societatea romaneasca".
Analistul politic Cristian Parvulescu se gandeste la ceva mult mai

grav decat ingenuncherea CNA, CNCD sau ANI, care ar afecta

serios doar anumite segmente ale societatii: "Ganditi-va la ceva

ce ar bulversa intreaga societate si ar arunca tara in aer: consiliile

de fond funciar care au impartit proprietatile. Exact ca CNSAS,

ele au dat titluri de proprietate, substituindu-se Justitiei.

Ce mandat aveau ele in sensul acesta?". Parvulescu considera

ca judecatorii Curtii "nu s-au gandit la consecintele deciziei lor,

fara sa mai vorbim de argumentele care nu sunt in spiritul Constitutiei.

Cei care i-au numit acolo sunt vinovati fata de natiunea romana".

Zeii inatacabili ai Constitutiei

desi recunoaste ca CC nu ar putea fi desfiintata urmand

spiritul propriei decizii in cazul CNSAS, analistul Cristian Parvulescu

arata ca imaginea actuala a Curtii este la pamant:

"CC trebuie sa asigure stabilitatea institutiilor statului,

or tocmai asta nu face, ceea ce arata ca nu si-a inteles menirea".
Parvulescu mentioneaza ca si in Franta judecatorii

Consiliului Constitutional sunt numiti pe criterii politice.

Totusi, alta e problema Curtii din Romania:
"In Austria, astfel de judecatori sunt persoane cu o

experienta si o moralitate impecabile. La noi, principiul

ca trebuie sa aiba o vechime de 18 ani a facut ca numai

cei ce aveau legaturi cu fostul sistem sa poata accede acolo.

Nu suprematia Constitutiei sau a idealurilor Revolutiei a contat,

ci mentinerea fostelor structuri".
Juristul Gheorghe Piperea pare sa regrete perioada interbelica

a sistemului judiciar romanesc, atunci cand "exista o sectie la

Curtea de Casatie care se pronunta pe Constitutie, dar deciziile

lor puteau fi atacate. Acum, fie ca dau avize de constitutionalitate

asupra candidaturilor la Presedintie, fie asupra legilor,

nimeni nu are dreptul sa spuna ceva in fata lor".

 

articol aparut in "Romania Libera" joi, 07 Februarie 2008